Schimbări în industria auto: SDV în centrul atenției
Viitorul rețelei de bord în era vehiculului definit de software (SDV)
Progresul tehnologic, provocările în proiectare și abordări de soluționare pentru sistemele încorporate.
Industria auto se află într-o transformare profundă: odată cu apariția vehiculului definit de software (Software-Defined Vehicle, SDV), software-ul ocupă un rol din ce în ce mai central în dezvoltarea vehiculelor. Spre deosebire de arhitecturile clasice ale vehiculelor, în care unitățile de control electronic (ECU) funcționează în funcție de rolul specific și sunt, în mare măsură, separate unele de altele, vehiculele SDV permit o platformă software centralizată, flexibilă și actualizabilă în mod continuu. Funcții precum conducerea autonomă, actualizările over-the-air și experiențele personalizate ale utilizatorilor nu sunt doar realizabile, ci devin din ce în ce mai mult un standard.
Totuși, această transformare impune cerințe ridicate asupra arhitecturii vehiculului – în special asupra rețelei de bord (rețea electrică de bord), care funcționează ca coloana vertebrală a tuturor sistemelor electronice. Structura actuală, bazată pe ECU-uri distribuite descentralizat, își atinge din ce în ce mai mult limitele.
Noile concepte SDV și arhitectura E/E necesită soluții mai performante, scalabile și centralizate. Acestea trebuie să fie capabile să gestioneze volumele de date în continuă creștere și, în același timp, să îndeplinească cerințe stricte privind siguranța și procesarea în timp real.
Trecerea la arhitecturi zonale, la calculatoare de înaltă performanță (High-Performance Computers, HPC) și la protocoale de comunicație controlate de software marchează, prin urmare, nu doar un progres tehnologic, ci constituie baza necesară pentru viabilitatea pe termen lung a vehiculelor moderne.
În cele ce urmează, sunt analizate cerințele esențiale privind rețeaua de bord (rețea electrică de bord) a următoarei generații de vehicule în contextul SDV – și se arată de ce reproiectarea acesteia depășește cu mult simplele evoluții tehnice: aceasta reprezintă un factor decisiv pentru capacitatea de inovare și competitivitatea pe termen lung a industriei auto.
Industria auto se află într-o transformare profundă: odată cu apariția vehiculului definit de software (Software-Defined Vehicle, SDV), software-ul ocupă un rol din ce în ce mai central în dezvoltarea vehiculelor. Spre deosebire de arhitecturile clasice ale vehiculelor, în care unitățile de control electronic (ECU) funcționează în funcție de rolul specific și sunt, în mare măsură, separate unele de altele, vehiculele SDV permit o platformă software centralizată, flexibilă și actualizabilă în mod continuu. Funcții precum conducerea autonomă, actualizările over-the-air și experiențele personalizate ale utilizatorilor nu sunt doar realizabile, ci devin din ce în ce mai mult un standard.
Totuși, această transformare impune cerințe ridicate asupra arhitecturii vehiculului – în special asupra rețelei de bord (rețea electrică de bord), care funcționează ca coloana vertebrală a tuturor sistemelor electronice. Structura actuală, bazată pe ECU-uri distribuite descentralizat, își atinge din ce în ce mai mult limitele.
Noile concepte SDV și arhitectura E/E necesită soluții mai performante, scalabile și centralizate. Acestea trebuie să fie capabile să gestioneze volumele de date în continuă creștere și, în același timp, să îndeplinească cerințe stricte privind siguranța și procesarea în timp real.
Trecerea la arhitecturi zonale, la calculatoare de înaltă performanță (High-Performance Computers, HPC) și la protocoale de comunicație controlate de software marchează, prin urmare, nu doar un progres tehnologic, ci constituie baza necesară pentru viabilitatea pe termen lung a vehiculelor moderne.
În cele ce urmează, sunt analizate cerințele esențiale privind rețeaua de bord (rețea electrică de bord) a următoarei generații de vehicule în contextul SDV – și se arată de ce reproiectarea acesteia depășește cu mult simplele evoluții tehnice: aceasta reprezintă un factor decisiv pentru capacitatea de inovare și competitivitatea pe termen lung a industriei auto.
Calculatoarele de înaltă performanță (HPC) ca pilon al conducerii autonome
Odată cu progresul conducerii autonome, complexitatea arhitecturii vehiculului crește considerabil – în special în ceea ce privește rețeaua electrică de bord. În centrul provocărilor se află din ce în ce mai mult aspecte precum performanța, siguranța, fiabilitatea și flexibilitatea. Volumul enorm de date provenite de la senzori și din mediul înconjurător, precum și cerința unei procesări fără întreruperi în timp real necesită soluții noi la nivel de sistem.
O tehnologie cheie în acest context este utilizarea computerelor de înaltă performanță (HPC) în vehicul. Aceste platforme puternice preiau sarcina centrală de procesare a datelor în timp real – de exemplu, de la sisteme de camere, radar și LIDAR. Obiectivul este de a genera un model precis, redundant și actualizat în permanență al mediului înconjurător al vehiculului, care să servească drept bază pentru procesele autonome de navigație și decizie.
Calitatea acestui model de mediu este determinată în mod decisiv de fuziunea inteligentă a diferitelor tehnologii de senzori. Prin combinarea punctelor forte ale fiecăruia și compensarea punctelor slabe individuale, se creează o imagine extrem de fiabilă a realității – esențială pentru comportamentul sigur al sistemelor autonome în traficul rutier.
Fără HPC-uri, această performanță tehnologică nu ar fi realizabilă. Acestea furnizează puterea de calcul necesară, lățimea de bandă necesară pentru date, precum și capacitatea de integrare profundă a sistemului – constituind astfel fundamentul indispensabil pentru următoarea generație de vehicule conectate și autonome.
O tehnologie cheie în acest context este utilizarea computerelor de înaltă performanță (HPC) în vehicul. Aceste platforme puternice preiau sarcina centrală de procesare a datelor în timp real – de exemplu, de la sisteme de camere, radar și LIDAR. Obiectivul este de a genera un model precis, redundant și actualizat în permanență al mediului înconjurător al vehiculului, care să servească drept bază pentru procesele autonome de navigație și decizie.
Calitatea acestui model de mediu este determinată în mod decisiv de fuziunea inteligentă a diferitelor tehnologii de senzori. Prin combinarea punctelor forte ale fiecăruia și compensarea punctelor slabe individuale, se creează o imagine extrem de fiabilă a realității – esențială pentru comportamentul sigur al sistemelor autonome în traficul rutier.
Fără HPC-uri, această performanță tehnologică nu ar fi realizabilă. Acestea furnizează puterea de calcul necesară, lățimea de bandă necesară pentru date, precum și capacitatea de integrare profundă a sistemului – constituind astfel fundamentul indispensabil pentru următoarea generație de vehicule conectate și autonome.
Conexiuni pentru condiții extreme – stabile, rezistente, durabile
Performanța computerelor de înaltă performanță depinde în mod direct de eficiența infrastructurii de comunicații pe care se bazează. Pentru o interacțiune fiabilă între senzori, controlere de zonă și unitățile centrale de procesare, sunt indispensabile conexiuni de mare viteză, cu latență extrem de redusă și lățime de bandă mare.
Dar nu este vorba doar de performanța electrică: componentele trebuie să reziste și la condițiile dure din mediul de utilizare auto. Robustețea mecanică, rezistența la vibrații, rezistența la temperatură și o durată de viață lungă sunt criterii decisive – în special în sistemele critice pentru siguranță.
Sistemele de contact fiabile, rezistente la defecțiuni și durabile sunt, prin urmare, o parte integrantă a unei arhitecturi auto orientate spre viitor. Numai dacă interfețele fizice sunt la fel de performante și rezistente ca sistemele de calcul conectate, potențialul maxim al funcțiilor bazate pe date – cum ar fi manevrele de conducere autonome – poate fi exploatat în mod sigur și durabil.
Dar nu este vorba doar de performanța electrică: componentele trebuie să reziste și la condițiile dure din mediul de utilizare auto. Robustețea mecanică, rezistența la vibrații, rezistența la temperatură și o durată de viață lungă sunt criterii decisive – în special în sistemele critice pentru siguranță.
Sistemele de contact fiabile, rezistente la defecțiuni și durabile sunt, prin urmare, o parte integrantă a unei arhitecturi auto orientate spre viitor. Numai dacă interfețele fizice sunt la fel de performante și rezistente ca sistemele de calcul conectate, potențialul maxim al funcțiilor bazate pe date – cum ar fi manevrele de conducere autonome – poate fi exploatat în mod sigur și durabil.
conector hibrizi, modulari pentru arhitecturi E/E zonale – o cooperare strânsă între Rosenberger și ept
Transformarea arhitecturii rețelei de bord (arhitectură E/E) către concepte zonale deschide noi potențiale pentru producția de vehicule cu grad ridicat de automatizare. În acest context orientat spre viitor, Rosenberger și ept stabilesc împreună noi standarde: cu un portofoliu dezvoltat în parteneriat de conectorele hibrize și modulare, care combină transmisia de semnal, date și putere, ambele companii abordează provocările centrale ale arhitecturilor moderne ale vehiculelor.
Combinația dintre principiile de proiectare modulare și cea mai modernă tehnică de inserare prin presare (tehnologie press-fit) permite integrarea compactă a diferitelor unități funcționale – cu o utilizare optimă a spațiului de montare disponibil. Astfel, se pot realiza subansambluri modulare, ideale pentru procesele de asamblare asistate de roboți. Acest lucru reduce complexitatea manipulării și contribuie în mod semnificativ la creșterea eficienței de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.
În centrul atenției se află aplicarea consecventă a standardelor și strategiilor de platformă consacrate. Prin combinarea sinergică a tehnologiilor, Rosenberger și ept reușesc să ofere soluții de conectori extrem de automatizate, scalabile și eficiente din punct de vedere al costurilor, în cadrul abordărilor zonale ale rețelei de bord.
Un rezultat esențial al acestei colaborări strânse este portofoliul HYMC® (Hybrid Modular Connector). În cadrul dezvoltării acestuia, Rosenberger a fost responsabilă de interfețele de mare viteză, iar ept de zona de presare T-zonă press-fit – de la definirea cerințelor, trecând prin arhitectură, până la integrarea sistemului.
Zona de presare T-zonă press-fit integrată de la ept asigură cea mai înaltă fiabilitate, chiar și în aplicații critice din punct de vedere al siguranței, precum conducerea autonomă, ADAS, infotainment, servicii conectate, tehnologia afișajelor sau comunicațiile V2X.
Prin această cooperare, Rosenberger și ept transmit un mesaj puternic: în favoarea puterii de inovare, a integrării sistemelor și a scalabilității industriale în serviciul viitorului automobilistic.
Combinația dintre principiile de proiectare modulare și cea mai modernă tehnică de inserare prin presare (tehnologie press-fit) permite integrarea compactă a diferitelor unități funcționale – cu o utilizare optimă a spațiului de montare disponibil. Astfel, se pot realiza subansambluri modulare, ideale pentru procesele de asamblare asistate de roboți. Acest lucru reduce complexitatea manipulării și contribuie în mod semnificativ la creșterea eficienței de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.
În centrul atenției se află aplicarea consecventă a standardelor și strategiilor de platformă consacrate. Prin combinarea sinergică a tehnologiilor, Rosenberger și ept reușesc să ofere soluții de conectori extrem de automatizate, scalabile și eficiente din punct de vedere al costurilor, în cadrul abordărilor zonale ale rețelei de bord.
Un rezultat esențial al acestei colaborări strânse este portofoliul HYMC® (Hybrid Modular Connector). În cadrul dezvoltării acestuia, Rosenberger a fost responsabilă de interfețele de mare viteză, iar ept de zona de presare T-zonă press-fit – de la definirea cerințelor, trecând prin arhitectură, până la integrarea sistemului.
Zona de presare T-zonă press-fit integrată de la ept asigură cea mai înaltă fiabilitate, chiar și în aplicații critice din punct de vedere al siguranței, precum conducerea autonomă, ADAS, infotainment, servicii conectate, tehnologia afișajelor sau comunicațiile V2X.
Prin această cooperare, Rosenberger și ept transmit un mesaj puternic: în favoarea puterii de inovare, a integrării sistemelor și a scalabilității industriale în serviciul viitorului automobilistic.
zonă press-fit-ul T-Com de la ept – tehnologie de conectare dovedită pentru fiabilitate maximă
Spre deosebire de tehnica clasică de lipire (variantă pentru lipire), tehnica de inserare prin presare (tehnologie press-fit) T-Com de la ept oferă o conectare sigură din punct de vedere tehnologic și decuplată termic. Tehnologia dezvoltată special convinge prin rată de defectare redusă, de obicei sub 1 FIT (Failure in Time) – ceea ce corespunde statistic unei defectări la un miliard de ore de funcționare.
Cu peste 120 de miliarde de contacte testate în practică la nivel mondial, zona de inserție prin presare (zonă press-fit) T-Com de la ept este considerată un standard recunoscut al industriei de către aproape toți producătorii OEM globali. Conectarea sa etanșă la gaze asigură o rezistență mecanică maximă și este, prin urmare, deosebit de potrivită pentru aplicații critice din punct de vedere al siguranței în domenii precum conducerea autonomă, ADAS, infotainment sau comunicațiile V2X.
Doriți să aflați mai multe despre zona de montare prin presare (zonă press-fit) a T-Com?
Aici găsiți mai multe informații »
Aici găsiți mai multe informații »
Prezentare generală a avantajelor tehnologice:
- Forțe de fixare ridicate: până la 100 N pe contact, direct pe placa de circuit imprimat
- Eliminarea proceselor de lipire: fără puncte de lipire
- rupte sau reci Rezistență excepțională la vibrații și șocuri: testată până la o accelerație de 200 g
Sistem modular pentru flexibilitate maximă de până la 56 Gbit/s
Sistemul modular al Rosenberger combină tehnologii de conectare de vârf cu soluții de proiectare scalabile – ideale pentru cerințele complexe ale arhitecturilor auto interconectate. Acesta permite o adaptare precisă la cele mai diverse domenii de aplicare, de la sistemele ADAS și de conducere autonomă până la aplicațiile de infotainment și gateway.
conector coaxiali de înaltă frecvență
De exemplu, pentru aplicații ale sistemelor bazate pe camere.
HFM®: FAKRA-Mini până la 20 GHz, 28 Gbit/s
RMC®: Mini-Coax până la 9 GHz
FAKRA: Interfață RF standardizată până la 6 GHz, 8 Gbit/s
HFM®: FAKRA-Mini până la 20 GHz, 28 Gbit/s
RMC®: Mini-Coax până la 9 GHz
FAKRA: Interfață RF standardizată până la 6 GHz, 8 Gbit/s
Conectori diferențiali de date
Pentru comunicația bazată pe Ethernet, cum ar fi, de exemplu, conexiunea dintre unitățile de control electronic (controler de zonă și HPC).
H-MTD®: ecranat, pereche răsucită până la 20 GHz, 56 Gbit/s
MTD®: ecranat, pereche răsucită până la 1 GHz, 1 Gbit/s
RosenbergerHSD®: integritatea semnalului ridicată până la 6 GHz, 8 Gbit/s
H-MTD®: ecranat, pereche răsucită până la 20 GHz, 56 Gbit/s
MTD®: ecranat, pereche răsucită până la 1 GHz, 1 Gbit/s
RosenbergerHSD®: integritatea semnalului ridicată până la 6 GHz, 8 Gbit/s
Integrare de proiectare pentru eficiența sistemului și siguranța procesului
Proiectarea țintită nu numai că susține un traseu eficient al PCB-urilor, ci permite și asamblarea automatizată a cablajului complex. Rezultatul: densitate ridicată de integrare, costuri de proces reduse și libertate maximă de proiectare, concomitent cu o compatibilitate electromagnetică (CEM) fiabilă.
Concluzie: Bazele mobilității definite de software a viitorului
Evoluția către „Software-Defined Vehicle” (SDV) nu marchează doar o schimbare de paradigmă în dezvoltarea automobilelor – ea necesită o regândire completă a arhitecturii rețelei electrice de bord (rețea electrică de bord). Într-o eră în care funcțiile sunt definite din ce în ce mai mult de software, controlate prin computere centrale de înaltă performanță și susținute de fluxuri continue de date, rețeaua electrică de bord devine coloana vertebrală strategică a viitoarelor platforme de vehicule.
Arhitecturile zonale, platformele de calcul performante și conexiunile fiabile de mare viteză constituie baza tehnologică pentru funcțiile de conducere autonomă, serviciile conectate și comunicarea în timp real. Totuși, această transformare poate fi realizată numai cu sisteme de conectori robuste din punct de vedere fizic, standardizate și modulare, care îndeplinesc cele mai înalte cerințe în materie de performanță, fiabilitate și integrare.
Dezvoltarea comună a companiilor Rosenberger și ept – în special portofoliul HYMC® cu zona de presare T-Com „zonă press-fit”, care și-a dovedit eficiența – demonstrează cum, prin sinergii tehnologice, pot fi create nu doar componente individuale, ci soluții de sistem complete, capabile să facă față cerințelor următoarei generații de vehicule.Astfel devine clar: rețeaua de bord (rețea electrică de bord) este mult mai mult decât o infrastructură tehnică. Este un factor cheie pentru inovare, scalabilitate și competitivitate în era automobilistică a conectivității, automatizării și digitalizării.
Arhitecturile zonale, platformele de calcul performante și conexiunile fiabile de mare viteză constituie baza tehnologică pentru funcțiile de conducere autonomă, serviciile conectate și comunicarea în timp real. Totuși, această transformare poate fi realizată numai cu sisteme de conectori robuste din punct de vedere fizic, standardizate și modulare, care îndeplinesc cele mai înalte cerințe în materie de performanță, fiabilitate și integrare.
Dezvoltarea comună a companiilor Rosenberger și ept – în special portofoliul HYMC® cu zona de presare T-Com „zonă press-fit”, care și-a dovedit eficiența – demonstrează cum, prin sinergii tehnologice, pot fi create nu doar componente individuale, ci soluții de sistem complete, capabile să facă față cerințelor următoarei generații de vehicule.Astfel devine clar: rețeaua de bord (rețea electrică de bord) este mult mai mult decât o infrastructură tehnică. Este un factor cheie pentru inovare, scalabilitate și competitivitate în era automobilistică a conectivității, automatizării și digitalizării.